joi, 20 iunie 2013

Romana Limba Vechii Europe (Dr. Lucian Iosif Cuesdean)


http://solif.wordpress.com/romana-limba-vechii-europe/


Lucian Cueşdean: “Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat româneşti, iar multe altele seamănă foarte mult cu ale noastre. Asta pentru că ei sunt urmaşii unui trib getic, ca şi noi, deşi distanţa dintre români şi punjabi este de 4.500 de kilometri”.

Mai mult: În Asia, 80.000.000 de oameni vorbesc limba română! | Libertatea.ro

joi, 6 iunie 2013

Manastirea Curtea de Arges pe macheta Bisericii Universale (Vincenzo Pandolfi)



Fragment din eseul Antoniei Iliescu - Regele Fericirii Neasteptate

In timpul unei scurte vizite la Roma, în vacanta de Pasti, am vizitat Bazilica Sant Ignatio. 


Chiar la intrare am putut admira macheta ebenistului italian, Vincenzo Pandolfi (1905 – 2005), purtând inscriptia “UT UNUM SINT”. Aceastã capodoperã în miniaturã, realizatã din lemn, la sara 1:200, având un diametru de aproximativ 3 m, a fost daruitã Papei Ioan Paul II  în 1992, chiar înainte de a fi terminatã. Opera a fost initiatã de artist la vârsta de 70 de ani si a fost terminatã la 98 de ani. 


Macheta reprezintã un proiect de constructie al unui centru unificator al tuturor bisericilor din lume, indiferent de religie sau de confesiune - “Il Tempio di Cristo Re”.
Un text explicativ precizeazã cã “aceastã operã constituie o cale spre dialog între religii, pe baza abolirii tuturor rãzboaielor, în scopul atingerii pãcii universale”.


Templul este o constructie având forma unei cupole în stil bizantin, unde fiecare tarã din lume este reprezentatã printr-o bisericã sau un alt loc de cult al religiei reprezentative, peste care vegheazã sfântul protector al natiunii. Am avut plãcuta surprizã sã constat cã România, vegheatã de Sfântul Andrei, era reprezentatã prin macheta Mãnãstirii Curtea de Arges, reprodusã în lemn cu multã meticulozitate si virtuozitate.


In timp ce admiram bogatele elemente decorative din bazilica Sant Ignatio din Roma, ca de exemplu picurile murale în culori pastel ori superbul mozaic al Fecioarei cu pruncul,  pasii se fãceau din ce în ce mai rari. Atât de rari încât nici nu mi-am dat seama cã mã oprisem demult ca sã ascult suita în si minor de Bach, cântatã de orchestra filarmonica din Zürich, în care flautul clasic a fost înlocuit cu naiul lui Gheorghe Zamfir si al lui Simion Stanciu. Ciudatã coincidentã... Cu numai douã saptamâni în urmã, vizitându-l pe Paul D., îi dãruisem o copie a casetei pe care el însusi mi-o dãduse cu patru ani în urmã. Mã rugase sã-i fac si lui o copie, fiindcã – spunea el – discul original se pieduse în timpul mutãrii.

Aceast lucru bizar mi-a reconfirmat ceea ce demult stiam din propriile mele experiente de viatã: cã nimic în aceastã lume nu este întâmplãtor si cã toate câte ni se întâmplã se leagã pentru a da un sens vietii noastre terestre.

Antonia Iliescu
5 mai 2007



 Aceasta secventa nu face parte din eseu (EM)




Cu aceeasi intentie de unificare a religiilor, James Twyman, compune 12 rugaciuni pentru Pace care reprezinta principalele religii ale lumii, subliniid ca, indiferent cum se numeste (Dumnezeu, Allah, Buddha ,,, ), Divinitatea este UNICA.

miercuri, 29 mai 2013

Lumina Neapropiata (Ioan Alexandru)




Singuratate si Monada

Singurãtatea, din fericire, sau mai curând din nefericire, tot omul stie ce inseamnã. Monada însã este o notiune mai complexã si mai greu de definit.

 Termenul “monadã” vine din grecescul “monas” care înseamnã unitate. Leibnitz, pãrintele Monadologiei sau “Teoriei monadelor” (text redactat în 1714), este filozoful-matematician extrem de putin permeabil la principiile materialiste ale lui Descartes, fiind mai curând atasat fizicii moderne a lui Huygens, care atribuie corpurilor, în afara formei si extinderii spatiale, si forte interne, de coeziune, care le asigurã stabilitatea si autonomia. De la “forte” la Fortã nu este decât un gând îndreptat cãtre cer si Leibnitz l-a gândit !

 Atunci când spune cã “monada este unitatea fiintei”, aceastã “unitate” o putem interpreta în dubla sa acceptiune: aceea de unitate de mãsurã a profunzimii fiintei, dar si de fortã de coeziune a principiilor vitale cu care ne nastem. Conform definitiei, o monadã este “o fortã ireductibilã”, care cuprinde deopotrivã planul, sursa care a creat planul si rezultatul lui, adicã încreatul. Monada este unirea materiei vizibile cu materia invizibilã sau “subtilã”. Monada este unul în toate si toate în unul. Mitr. Hierotheos Vlachos[1], pãsind pe urmele lui Leibnitz, vede MONADA în Dumnezeu, care este “unul si întreit”:

“Sfântul Maxim Mărturisitorul spune: „Dumnezeu este împărţit, dar neâmpărţibil... El este unit în chip împărţibil". Şi apoi încheie spunând: „Din această pricină, atât împărţirea, cât şi unirea sunt un paradox".
Sfântul Thalassie scrie acelaşi lucru: „Monada mişcându-se către triadă rămâne monadă; iar triada adusă din nou la monadă rămâne triadă; ceea ce este un paradox".

 Monada este omul ca parte a divinitãtii, omul-carne si omul-spirit în continuã unire si transformare, de-a lungul anevoiosului proces al autocunoasterii, lumen naturae, care trece prin introspectie, prin coborârea în adâncuri tulburi, în acea “vale a plângerii”. “Doar în lacrimi poti sã-ti regãsesti faţa” – spune Cioran, dându-i suferintei un sens, iar acest sens este spre cunoasterea de sine. Nu mã plâng, Doamne, dar plâng... Acest lucru se face departe de lume, dacã urmãrim atingerea esentei si nu a fatadei. Introspectia are nevoie de singuratate, iar singuratatea, odatã ce i-am strigat numele, poate fi îmblânzitã în folosul nostru. In acest sens, Cioran a fost un îmblânzitor de singurãtate, cãci ce altceva sugereazã fraza “Singurãtatea nu te învatã sã fii singur, ci singurul”?

Filozoful, poetul cautã uneori singurãtatea, fugind de lume, dar fuga vine abia dupã ce a experimentat-o, dupã ce a gustat din amãrãciunea acelei singurãtãti. Omul, pentru concluzii vitale, are nevoie de tãcere, fiindcã atunci când el îsi scrie pe suflet, îsi scrie sufletul. Iar atunci când îsi scrie sufletul, încearcã sã se acordeze cu unda divinã, cu Logosul. Acel om care va reusi, va fi cu adevãrat “trezit”, va fi cu adevarat un “initiat”. Numeascã-l cine-o vrea, cum o vrea (din invidie, din rãutate sau din porunca altuia): schizofren, autist, nebun, besmetic, omul trezit îsi poate contempla monada si poate descoperi rostul ei. Din oaie de turmã devine, fãrã voia lui si chiar fãrã stirea lui, pãstor.

 Un asemenea pãstor de suflete a fost, este si va fi de-a pururi Eminescu. Este destinul marilor oameni - filozofi, poeti, artisti în general, - acei “iluminati” pe care i-a dat lumea în tumultoasa ei existentã, ca pentru a-i sublinia legitimitatea. Acesti “iluminati”, sau “alchimisti” care populeazã Shambala, sunt cei ce vãd fãrã a fi prezenti, sunt cei ce aud rezultanta vocilor interioare ale celorlalti, le înteleg si le rãspund, fiecare în limbajul care îi este propriu, - poezie, prozã, muzicã, filozofie, arte plastice s.a.m.d.. Ei sunt expresia monadei ca om în interactia lui cu divinitatea din lãuntru si cu lumea din afarã, ca om liber dar si legat constient de ea. Retragerea temporarã si aparentã din lume, este o necesitate pentru ei. “Intr-un cuptor deschis pâinea nu se coace”, spunea Coelho. Acele exercitii de singurãtate, necesare, cãci artistul experimenteazã singurãtatea pentru ca apoi sã o transforme în sursã de inspiratie, acele exercitii deci, odatã sfârsite, uneori se pot eterniza. Dar nu din cauza obisnuintei de a pãstra dinstanta, ci dintr-un fenomen de nerezonantã cu cei din jur, rãmasi în urmã, ca evolutie spiritualã. Ion Deaconescu, sesizând cu subtilitate acest aspect al însingurãrii nedorite, spune: “O, oameni, nu deschideti portile, cã s-ar putea sã nu intre nimeni”.

 Monada nu are o formã ci toate formele. Monadele sunt deopotrivã singularitate si pluralitate în unitate, în sensul complementaritãtii acelor “diferentiale divine” cum le numea Blaga. Monada este acea linie subtilã, invizibilã si imobilã, dar vie, în continua sa lucrare de transformare a omului. Aceastã transformare se face, dupã Leibnitz, nu din cauze externe, ci prin lucrarea “principiului intern” asupra simtului de perceptie a lumii înconjurãtoare si a celei nevãzute. Ea atinge, tangential, deopotrivã pe om si pe Dumnezeul din el, atât cât încape El în om. De aici toatã suita diversificãrii în naturã si a ierarhizãrii monadelor. Nici o monadã nu seamãnã cu alta, dar toate împreunã refac întregul. Monadã sau suflet, tot una. Monada ar fi scara cu mai multe trepte, sau cu mai putine, pe care o avem de urcat de-a lungul unei vieti terestre. Cu fiecare treaptã mai sus, avem o altã perspectivã, iar mintea si sufletul se îmbogãtesc întru sporirea constiintei. Pentru om, nu materialul din care este confectionatã scara este important, ci numãrul de trepte de urcat.

 Monada este ATMANUL indian, cel ce este “mai mic decât mic si mai mare decât mare”, dar este si CABIR-ul grec, acel zeu pitic si urias totodatã. Este atomul, este punctul si infinitul din el si din afara lui, este microcosmos si macrocosmos, unul si acelasi lucru, privit în oglinda timpului.

 Si acum, de la monadã la monadã, haideti sã ne privim mâinile. Ce vedem ? Omul are 5 degete la o mânã, atâtea cât sã numere perioadele de evolutie a pãmântului, a vietii si a materiei din univers. Iatã monada! Ce ar fi mâna fãrã cele 5 degete si ce ar fi cele 5 degete fãrã legãtura lor cu palma? Ce ar fi palma fãrã trup si trupul fãrã creier? Ce este omul fãrã Dumnezeul din el? Este antimonada, este trupul condus de un creier atrofiat, este un “zombi”, acel trup “mort" care poartã douã brate ce se terminã cu doi pumni, gata sã loveascã. Iatã si rostul vietii noastre terestre: triumful monadei asupra antimonadei.

 Omul, ca monadã si totodatã parte din Monadã, oscileazã între omul ca “zeu cãzut, care-si aminteste de ceruri”, al lui Lamartine, si cerul lui Cioran, ca “singura limitã pentru delirul inimii”.

 Antonia Iliescu
23 iunie 2006





Rumi, in cateva poezii, rezuma 'Cu adevarat, in El ne vom intoarce'

luni, 27 mai 2013

Drapelul, protectorul tarii (Nicoleta Pasat)



Drapelul, protectorul tarii ! (26 mai 2013 )

Duminica 26 mai aveam stabilit in Sibiu  un workshop cu Melfior Ra (http://melfiorra.ro/).

Cu o saptamana inainte de acesata, in timp ce lucram ceva in bucatarie si eram cu mainile in apa, o lumina, ca un fulger, mi-a strabatut fiinta si odata cu aceasta am primit informatia sa o anunt pe Melfior ca sambata dupa amaiza in 25 mai, sa desfasuram in Sibiu si seminarul pe care il anunate cu o luna inainte si anume :  Activarea celui de-al saselea simt.

Am sunat-o pe Melfior, i-am povestit despre informatia pe care o primisem iar ea mi-a spus ca de cateva ore se gandea sa ma sune sa-mi propuna sustinterea acestui seminar in dimineata zilei  de sambata 25 mai.

In acesat caz am ramas amundoua stupefiate, dandu–ne seama ca de fapt din Inalt se lucra asupra noastra pentru desfasurarea lucrarii spirituale in data de 25 mai.

De ce s-a dorit sa ne intalnim in ziua de 25 mai ? Pentru ca trebuia sa sustinem si lucrarea deschiderii portalului ascensiunii.

Pe 25 mai a avut loc deschiderea unui portal foarte important  pentru viitorul omenirii, iar eclipsa lunii de la aceasta data, ne-a ajutat la acumulatea de energie pentru pregatirea acestui eveniment, care inseamna o binecuvantare pntru omenire si o revarsare de lumina peste intreaga planeta. Scopul deschiderii portalului  a fost:  eliberarea umanitatii de sub jugul grilei de energie negative care a subjugat omenirea in ultimii treisprezece mii de ani.

Seminarul - Activarea celui de al saselea - simt s-a desfasurat sambata, 25 mai dupa amiaza. In timpul seminarului am pus in practica: dedublari, decorporalizari si calatorii astrale.

In timpul calatoriei prin univers am ajuns intr-un spatiu unde m-au intampinat cu bucurie un grup de entitati de lumina. S-au asezat in cerc in jurul meu batand la tobe si facand incantatii.
Se bucurau ca sant vizitate de o entitate terestra. M-au condus apoi intr-un loc sacru al spatiului, unde, dintr-un obiectiv asemanatoar unui sfinx tasneau jeturi de lumina aurii spre mine. Am trait o mare bucurie sufleteasca cand mi-au oferit un dar. Era o pasare alba care canta aseazata intr-un cuib de energie luminoasa. Am realizat ca era un simbol drag sufletului meu, pentru ca si in Casa de Lumina Maria este - cuibul Maiastrei. Cantecul ei mi-a amintit de cantecul Pasarii Maiastre si atunci am realizat ca si in alte spatii celeste exista Pasarea Maiastra si cantecul ei desavarsit.

Dupa mai multe exercitii de dedublare si calatorii astrale prin univers, Melfior ne-a cerut sa facem o calatorie in spatiul terestru in care sa dorim sa aflam ceva ce la modul constient nu se stie inca.

In aceasta calatorie unde trebuia sa aflam ceva ce tine de necunoascut am fost condusa in Rarau deasupa Pietelor Doamnei unde am vazut energiile curgand peste zona tarii noastre si unde se afla trei nave extraterestre care vegheaza Romania.

Intrebandu-ma  de ce anume sant aici fiindca toate acestea imi sunt cunoscute  am constientizat ca  am fost adusa numai pentru a ma incarca energetic si deodata am ajuns desupra Masivului Ceahlau, am vazut piramida de lumina din Ceahlau iar apoi am fost condusa de o entitate sub infasisarea unui calugar, deasupra Manastirii Putna.

Din manastire tasnea un flux de lumina spre Inalt si mi-a fost directionata privirea spre acel flux de lumina iar deodata ca o deschidere din acel flux a aparut in toata splendoarea un imens drapel in culorile Romaniei rosu galben si albastru, drapel care, fluturand,  acoperea intreaga zona a tarii noastre din plan astral. Mi-a fost dat sa inteleg ca acel drapel din plan astral  reprezinta protectia zonei tarii noastre, protectie care este sustinuta de catre toate entitatile din Inalt care au vietuit si si-au inchinat viata slujirii neamului romanesc.

Iata cum  spirite plecate din planul fizic si nemafiind intr-un corp carnal se afla in duh si  continua lucrarea de luminare a celor ce vietuiesc sub flamura drapelului rosu  galben si albastru. Aceste entitati sant de fapt cei care au iubit cu adevara tara, neamul, glia si le-au aparat cu pretul vietii lor. Au fost marii voievozi, sihastri, ostenii tarii si toti cei care au iubit locul si zona aceasta. Ei sant cei care vegheaza ca drapelul sa fluture liber desupra pamantului romaensc.

In incheierea intalnirii noastre am efectuat si meditatia speciala pentru deschiderea ultimului Mare Portal al asecensiunii Terrei in cea de-a cincea dimensiune.

Toti particiupantii la aceasta lucrare au avut trairi inaltatoare, au avut viziuni cu ceea ce urmeaza sa se intample pe Tera, toti au fost coplesiti de cele traite  si vizualizate incat, dupa incheierea meditatiei a lucrarii spirituale, nimeni nu dorea sa plece din Casa de Lumina Maria, unde s-a desfasurat lucarea.

Am scris aceste randuri pentru toti iubitorii de lumina, pentru ca energiile care ne-au coplesit sa se transmita si citirorilor randurilor de mai sus.

Tuturor,
Pace si iubire !

Nicoleta Pasat,
26 mai 2013.

28 mai 2013


Dupa doua zile de la ceea ce ingerii mi-au aratat in plan subtil despre drapelul ce ocroteste Romanaia, pe Antena 3 am vazut ca s-a realizat si in planul fizic drapelul, protectorul tarii.
Romania si-a omologat cel mai mare drapel din lume. Tricolorul romanesc a fost inscris de Antena 3 in ,,Guinness World Records”.
Drapelul a fost realizat mai intai in plan astral si apoi in plan material. Persoanele care au avut menirea de a realiza in plan fizic drapelul, au fost inspirate si sustinute din Inalt.
Astfel am primit confirmarea; Drapelul, protectorul tarii !

Tuturor,

Pace si iubire !

Nicoleta Pasat


joi, 23 mai 2013

25 05 2013 Meditatie globala - deschidere Portal



Invitatie la meditatie in ziua de 25 05 2013 - luna plina + eclipsa - WESAK

miercuri, 15 mai 2013

Misterul Sfinxului din Carpati (Oana R. Ghiocel)


Un film bine documentat, realizat cu mult profesionalism de Oana Ghiocel.

http://webcultura.ro/misterul-sfinxului-din-carpati/




joi, 2 mai 2013

Paste fericit




duminică, 14 aprilie 2013

Enigmele Egiptului antic - Confirmari stiintifice la vizualizarile descrise in cartile mele (Melfior Ra)


CONFIRMARI STIINTIFICE LA VIZUALIZARILE DESCRISE IN CARTILE MELE CU PRIVIRE LA ENIGMELE EGIPTULUI ANTIC

OAMENII PASARE SI PISICA-OM

Referitor la articolul care circula acum pe internet “Descoperirea din Marea Piramida” va pot preciza urmatoarele:


In cartea mea "Descifrarea enigmelor din Piramida Luminii Celeste" ( http://www.melfior-ra.ro/c02%20-%20Descifrarea%20Enigmelor%20din%20Piramida%20Luminii%20Celeste.htm ) (aparuta la editura Solteris in anul 1995) am relatat cum si cand s-a construit ceea ce acum se numeste Marea Piramida. Aici am descris oamenii pasare numiti " SUMII" existenti atunci in Egiptul Antic care erau folositi la constructia piramidei.


Iata ca  acum oamenii de stiinta au ajuns sa  descopere in Marea Piramida pe langa oamenii pasare si pisica – om si ma bucur ca stiinta argumenteaza ceea ce eu am descris in cartea mea in urma cu aproximativ doua decenii.
Iata cum si cand vin confirmarile la ceea ce am descoperit prin calatoriile astrale si regresiile atemporale.

Referitor la Sfera de lumina plutitoare, descoperita acum in camera secreta.

In cartea mea “Enigma sarcofagului” ( http://www.melfior-ra.ro/enigma_sarcofagului.html ) (aparuta la editura Misiunea Romania, in anul 2007) am descris calatoria mea impreuna cu un grup de discipoli in Egipt, cu intrarea in Marea Piramida si chiar in sarcofagul din camera regala. In fotografia atasata se pot vedea doua sfere luminoase de o  parte si de alta a capului meu, cand  eram in sarcofagul din camera regala.

Am o mare satisfactie ca stiinta recunoaste existenta a ceea ce eu am trait, vizualizat si descris in cartile mele.

Melfior Ra   http://melfiorra.ro/
















Acesta este link-ul catre articolul original aparut in publicatia The National Reporter


Aici un link cu articolul tradus in limba romana